Imagini vii

Traim intr-o lume plina de culori, de imagini, de muzica, de frumos. Dar asta e doar fundalul.  Daca privesti imaginea, in ansamblu, predomina negrul, monotonia, zgomotul, intunericul: ura, furie, aroganta, mandrie, egoism, agresivitate, lupta...

Prefer sa imi amintesc totusi de partea frumoasa, incerc sa las in urma imaginea de ansamblu, sa vad doar fundalul. Poate sunt optimista, lucru care pana nu de mult nu ma caracteriza, dar aveam nevoie sa evadez din realitatea asta odioasa, din viata asta care ucide viata, si mi-am gasit evadarea in muzica, in imagini, in amintiri frumoase, in vise, in poezie, in creatie.

Acum vreo doua zile, intorcandu-ma de la serviciu, vad in scara blocului vecin asezati pe o paturica doi copii - o fetita si un baietel - de vreo 4-5 ani, desenand. Erau asa frumosi, in naivitatea lor, in importanta e care o dadeau creatiei, fara a avea griji. Ajunsa acasa, am iesit in balcon si langa blocul din fata, in dreptul unui pin ce cunoaste si copilaria mea, vad o fetita la vreo 4 ani care dansa si canta singurica, pentru ea: Lambada iar apoi Macarena. Fara sa astepte audienta, recunoastere, incurajari, atentie sau altceva. Fara sa se opreasca din cauza privirilor indiscrete sau a zambetelor pe care le starnea. Dansa si canta pentr EA, un lucru pe care uitam sa-l mai facem dupa ce crestem: sa fim cine suntem si sa facem ceea ce dorim pentru noi, pentru ca asa vrem.

Asta e pentru mine imaginea copilariei. Desi intotdeauna am asociata aceasta imagine cu vara, suntem copii in orice anotimp, si, daca ne amintim mai tarziu, la orice varsta.

Imi place si adolescenta. Sunt atatea lucruri care imi amintesc de adolescenta... o fata timida care incearca sa atraga atentia unui baiat, un baiat care se da "cocos" ca sa impresioneze o fata, neincredera oricarui pusti care zambeste usor timid si ironic, un rocker convins cu maniere si politicos cu o atitudine degajata, o fata care danseaza o noapte intreaga si e inca fresh, doua fete care chicotesc pe o bancuta, un grup de prieteni in parc... si mai sunt atatea....

Pana sa ma maturizez imi placea si maturitatea pentru ca nu venise vremea ei inca. 

Poate ca pare "cheap" dar imaginile astea chiar imi dau o stare de bine.

Poezia si aspectele morale

Ador poezia! Prefer poezia clasica, tradițională, cu elemente de versificație, dar trebuie sa recunosc, in ultima vreme am inceput sa prind gustul poeziei contemporane. (A nu se intelege ca o aprob, doar inteleg scopul ei si motivul pentru care este scrisa. Sper ca o inteleg, altfel sunt complet pe langa subiect! :) )

Si pentru ca am incercat sa inteleg acest tip de poezie pe care imi propun sa nu-l adopt decat rar, incercand sa dau o sansa acestor versuri tinere, am inceput sa citesc mai multi poeti contemporani publicati, cu un oarecare renume, de succes sau apreciati.

Am descoperit insa, un alt aspect pe care nu-l apreciez: vulgaritatea si lipsa de moralitate. Nu am nimic impotriva poeziilor cu tenta romantica sau impotriva poeziilor lirice foarte intense (si eu scriu foarte personal si prefer liricul ). Incerc sa nu fiu prea critica nici cu ortografia si punctuatia. Dar cand vad ca poezia de azi se traduce in vulgaritate, in xenofobie, in cuvinte peioative adresate sexului opus, in cuvinte care nu-si gasesc locul decat in jurnalele intime scrise la manie si ura intensa si ca aceste versuri sunt publicate, promovate si culmea, apreciate, ma intreb incotro se indreapta poezia romaneasca.

Sper ca aceste randuri sa fie o simpla parere gresita a unei persoane in necunoștința de cauza, o simpla privire ingusta si deformata a mea asupra realitatii, dar din pacate, randurile (nu versurile, ci randurile care se vor a fi versuri) citite in ultima vreme sunt cele care imi confirma din nou parerea.

Trebuie sa recunosc, am gasit si cativa autori contemporani care scriu uimitor, dar din pacate nu sunt promovati precum aceia care atrag atentia intr-o maniera mai putin placuta asupra poeziei. Exista, deci, dovezi ca putem scrie versuri fascinante si versuri cu impact fara a scandaliza!

Astept pareri legate de acest subiect.

Alienation

Identical dreams,

identical hopes and tastes,

Different paths in life.

i've started enjoying haiku. Let me know your opinion about writing a thought in only 17 syllables.

Lume îngheţată

Geamul îngheţat

ţine flori cristaline

ca dintr-un palat.

Un haiku de sfarsit de iarna.

O primavara frumoasa!

Senzational! Jurnalismul romanesc

Ar putea să înceapă mâine al treilea război mondial, să fie eliberată o molimă care să extermine rasa umană şi eu n-aş şti! Nu aş avea cum să ştiu, din moment ce nu mă uit la ştiri şi sunt pe cale să renunţ şi la ziare.

Puteţi s-o numiţi lipsă de interes; eu îi spun incapacitatea de a tolera jurnalismul de scandal şi informaţia de slabă calitate. Dacă am ajuns să umplem spaţiul cu scandalul dintre X şi Y din gelozie sau ambiţie, chiar nu mai merită deschis televizorul. Mă gândesc serios să renunţ la abonamentul TV pentru că îmi este inutil. Nu mă interesează ce se întâmplă cu X asistentă TV, cu Y prieten al lui Z om de afaceri corupt, când sunt complet ignorate ştirile culturale, economice, sociale şi interculturale.

Nu sunt pretenţioasă, dar mă aştept la informare. Nu "senzaţional", nu "fantastic", "nu "scandal", nu viaţă personală a lui X.

Tare aş vrea să văd că mai există şi posturi care au integritate şi conduită profesională, etică şi morală, ca standarde. Pentru că sigur sunt destule persoane care sunt de acord cu mine şi ar dori să le fie prezentate informaţiile într-o manieră profesională şi fără denigrări, presupuneri, scandaluri, subînţelesuri, minciuni, păreri nesusţinute de argumente şi dovezi.

Off topic: O primăvară frumoasă!

Mitologia romaneasca, o frumoasa colectie de mituri, legende, basme si istorisiri

Zile astea m-am intors catre povestile mitologiei romanesti. Am luat "Mitologie romaneasca" de Marcel Olinescu si mi-am reamintit cu placere de basmele copilariei mele, de miturile, credintele si legendele populare.

Este pacat ca ocolim literatura populara, traditionala. Uneori este mult mai interesanta decat cea straina. Doar citind cateva franturi din carte, am venit cu idei grozave pentru scrieri viitoare. Mai trebuie doar "sa-mi intru in mana", nu mai am obisnuinta de a scrie proza. Si de vreo luna de zile, am cam ignorat si poezia. nu pentru ca mi-am dorit ci pentru ca m-au fortat circumstantele si lipsa de timp.

Dar aceasta luna de zile n-a fost irosita pentru ca am venit cu idei pentru zeci de scrieri. Acum mai lipsaste doar sa le transform in cuvinte care merita citite, in randuri care sa insemne ceva si care sa placa.

Haiku de sezon :)

Seară de iarnă

Albeşte solul,

cade întunericul,

ascult viscolul.

Un haiku în ton cu iarna. O formă de poezie tradiţională din Japonia. Încă mai încerc, mai lucrez la haiku, acesta fiind relativ nou pentru mine (doar a doua încercare). 

Back...

I'm back after a couple of weeks of using the net just to check my email. A while away from my computer helped me make my mind: I'm going to publish my poems. There are more than 300 already and I've only published about 6 or 7, excepting those on my blog. 

I'm also writing prose. It's a little more difficult, as I don't have the custom to write both dialogue and description. But I've started. That was the really big and difficult step. 

I hope I'll finish a short story and a novelette by the end of the month.

I hope you had the same productive and creative time while I've been missing!

A short break

I've been caught in too many activities: job, translations, writing, more work for my job so I've been missing for a while. I'll be back in two weeks, with some new poems and photos!

Gand de ianuarie

Privesc strada in lumina felinarelor si ascult sunetele orasului. Cred ca orasul are o viata a lui, iar noi, oamenii, prea rar ne dam seama de asta. Cred ca orasului i-ar sta mai bine in alb. Asta e culoarea sezonului. Ar trebui s-o poarte. Cred ca si orasul isi doreste sa-si puna mantaua alba. Dar vad ca intarzaie. Astept ca orasul meu sa se imbrace in alb.Apoi, ma voi imbraca bine si voi iesi sa vorbesc cu strazile, sub felinare.

PS. Nu sunt nebuna. Inca.

In the graveyard of feelings

I’m hiding among shadows and ghosts

In the graveyard of feelings,

Eager to win a new outpost,

Searching the dead, ignoring the living.

Driven by fears, forgotten by everybody,

Waiting for someone to untie my rope...

I’m waiting... but there’s nobody

Willing to help me or ready to cope!

I’m waiting near a bottle of venom,

Tempted to drink it

Because anywhere, so often,

I feel I don’t belong, I feel I don’t fit.

Oh, there’s no chance to change the odds!

And there’s no time for another strategy!

The world is full of cowards

And one of them... is... me!

About 2011 and 2012

2011 was a good year: 

I rediscovered my love for intense reading and I started making time for this. I reconnected with my passion for writing prose, because for long years I wrote only poetry and I had forgotten about the pleasure you have while writing stories. I've got published both in Romanian and English and I started writing daily, in order to "re-gain" my ability to express literary. It was a little difficult to get rid of my poetic style, full of metaphors and adjectives but I think I'm on the right track.

It is a while since I paid attention to my hobbies and abilities because lately I've been caught in activities that didn't represent me. But 2011 brought a balance between "must" and "wish" and 2012 will be the year I'll test myself.

During the past year I redescovered my creative self, my party self, my funny side. 

So, after such a good year, I think I'm going to be even better. 

For 2012 I have big plans, I have great expectations and I found the power to accomplish my plans. This year I'm going to insist on publishing more, because I've just discovered that my English poetry is more appreciated than my mother tongue poetry, which makes me hope I'll publish more, now that I want to publish.

During this year I want to publish some of my English and Romanian poetries and some shorts I have under revision now.

I have a resolution for this year and I hope I'll be able to check every single item on my TO DO list.

We shall see at the end of this year.

I wish you all a Happy, productive New Year!

Sarbatori fericite tuturor!

Si ne auzim dupa Anul Nou!

Distractie Frumoasa tuturor si sa ne auzim sanatosi intr-un an nou, mai bun!

Secrete, parfum de greseli

Secrete,

Ah, blestemate…

Vă păzesc unii

Ca pe nestemate.

Ceva de-ascuns…

Pentru cât timp?

Simt parfum de greșeli..

Să plec să mă plimb?

Da, plec.

Plec din cauza secretelor.

Plec pentru că vreau linişte

Şi n-o găsesc în preajma lor.

Secrete,

Ah, mă chinuiţi!

Fie mai devreme, fie mai târziu

Răniţi!

Redescoperind placerea de a citi

Am reusit in sfarsit sa-mi fac timp pentru citit, de-o saptamamna si de cand am inceput, nu ma mai pot opri.
Am citit deja din "The Vampire Diaries" primele 4 carti si intentionez ca pana la Craciun sa termin si a cincea carte, cel putin.

E grozav sa incerci sa-ti faci timp pentru ceea ce itiplace. Descoperi pe urma ca sunt atatea lucruri inutile care-ti ocupa timpul.

Imi spunea cineva acum vreo doua saptamani ca e este inutil sa citesti, ca oricum uiti tot ceea ce ai citit si nu te ajuta cu nimic. Cred ca asta este si motivul pentru care m-am "fortat" sa-mi fac mai mult timp sa citesc nu doar 20-30 de pagini pe saptamana.

Si am redescoperit bucuria de a evada din realitate!

Omul de candva

Azi s-a trezit animalul din mine,

Avid de putere şi de bani.

Nu mă mai lasă să văd ce-i rău sau bine

Şi mă-nconjoară de duşmani.

Azi s-a trezit! Şi e mai treaz ca niciodată!

Aştepta ocazia şi a găsit-o.

Degeaba-mi caut voinţa îngropată,

Animalul mi-a nimicit-o…

Azi a murit şi omul de cândva

Ce nu trebuia să moară vreodată.

A murit după ce fericirea i-a fost luată,

Iar omul acela s-a pierdut cu totul în a uitării groapă.

Ma uit asa, cu durere, cand vad cum o mare parte a populatiei Romaniei se apropie de analfabetism, cum ne indreptam spre ceea ce e mai comod si suntem cararcterizati din ce in ce mai tare de indiferenta. De indiferenta fata de altii, de indiferenta fata de noi insine dar si de indiferenta fata de copiii nostri.

Nu inteleg cum poti lasa asa, in aer, viitorul propriu sau pe cel al copiilor tai. Cum poti sa fii indiferent fata de fiintele pe care le-ai facut?

Si asta nu e tot... ma socheaza sa aud ca o fetita in clasa a VII-a a facut avort, ca o fetita de clasa a VIII-a s-a mutat cu prietenul. Ma socheaza pe mine... si nu pot sa nu ma intreb cum de parintii acestor copile nu au nimic impotriva, sunt pasivi.

Ma uit in jurul meu si vad copii scapati de sub control, pierduti definitiv pentru ca parintii nu actioneaza asa cum trebuie si asa cum se cuvine. Ma uit in jurul meu si vad parinti manipulati de copii, parinti condusi de copii care au speculat si le-a mers. Asta dovedeste doar ca parintii din ziua de azi nu prea merita sa fie parinti. Poate doar vreo 40%.

Nu exista scuza pentru a-ti neglija copilul, pentru a-l rasfata si a-l transforma intr-un pierde-vara lipsit de respect sau bun-simt. Nu exista scuza pentru parintii care nu stiu ce inseamna "cei 7 ani de acasa" si nu stiu sa ofere educatia minima copiilor lor.

Asta e un subiect inepuizabil, in care pot veni cu zeci de cazuri in care parintii nu merita sa fie parinti sau copiii ar avea nevoie de lanturi si o carte de bune maniere (cu toate ca sustin democratia).

O filosofie proprie a iubirii

Discutăm filosofic

percepțiile noastre asupra iubirii,

amintind diverse tactici,

tehnici și strategii,

îi înțelegem scopul potenţator în procesul autocunoașterii

şi-i găsim puncte slabe, puncte forte,

dezavantaje şi beneficii.

Amintim de prestigiul acestui sentiment

şi realizăm dement,

interconexiuni:

îi atribuim o implicaţie deplasată

ce provine din motivaţia negativă,

necurată;

o absolvim de vină;

o plasăm la polul opus fața de rutină;

încercăm să-i înțelegem rostul, menirea

şi-i acordăm o dinamică

ce-o face aproape intangibilă.

La sfârșit concluzionăm:

iubirea-i cea mai instabilă forță cunoscută,

dar la final, merită.

Toţi ne dorim, râvnim

să fim iubiţi şi să iubim.


ALTE PARERI DESPRE IUBIRE SAU DESPRE CUM IUBIM?
There's no wrong answer! I think...
 

In urma cu lista de lectura

Devine din ce in ce mai greu sa-mi fac timp de lectura. Asa ca astazi voi sacrifica scrisul in favoarea lecturarii "The Vampire Diaries - The Awakening". Sper ca pana la sfarsitul anului sa citesc macar 4-5 cinci carti din serie.

Zilele astea imi intorc atentia spre vampiri, varcolaci, magie si supranatural; spre mistic. 

Stiu sigur ca serialul este interesant, pentru ca il urmaresc. Acum sa vedem cum este cartea.

De obicei prefer cartea. Rar se intampla sa gasesc o carte mai putin buna decat filmul. Dar trebuie sa spun ca ecranizarea din 2005 pentru "Mandrie si prejudecata" este geniala.

Mai multe despre asta, cu alta ocazie.

Now, I shall go back to reading!

Back to writing prose

A trecut ceva de când n-am mai scris proză, literatură, în adevăratul sens al cuvântului!

Lăsând de-o parte articolele scrise pentru câteva publicaţii şi sceneta-parodie pentru concursul de Halloween de anul trecut, am lăsat în ultimii doi ani pur şi să se piardă idei frumoase (nu zic bune, încă nu mi-am intrat în mână) sau nu le-am dus până la capăt. Multe zac, pline de lacune, în caiete abandonate, prăfuite, care aşteaptă să fie ridicate iarăşi spre a fi prelucrate.

Astăzi, în schimb, forţându-mă să scap de acest obicei urât, am reuşit să transform ideea în plan (care este în lucru) şi să adaug detalii. Am găsit soluţii pentru fiecare gol! (surprinzător!)

Am făcut ceea ce era mai greu pentru mine! Am trecut de ceea ce-mi punea probleme, de partea grea. Acum mai rămâne doar să "îmbrac" ideea în cuvinte potrivite.

Este atât de puternic sentimentul de a depăşi un obstacol! Ăsta era muntele meu! Şi acum sunt acolo, sus! Lumea se vede altfel! E colorată! Şi a mai dispărut un nor de pe cerul meu!

Se pare că până la urmă dorinţa mea pentru acest sfârşit de an se îndeplineşte! Sper că asta nu va fi singura bucată literară terminată înainte de 31 decembrie!  Sunt încântată că Moş Nicolae a venit la mine cu inspiraţie! Asta era cel mai frumos cadou pe care mi-l putea aduce (în afara unei valize cu 2.000.000 de euro)! 

Am abuzat puţin de "!" dar sunt chiar ÎNCÂNTATĂ.

Voi ce spuneţi? Este ceva ce v-aţi dorit pentru acest sfârşit de an şi s-a împlinit? Ce cadou deosebit v-a adus Moşul? Spuneţi-mi mâine, după ce ajunge şi pe la voi!

Sărbători fericite!

Minciuni intentionate

Te-am minţit cu intenţie;

Te-am minţit ca să ştii şi să simţi

Ce înseamnă pentru mine faptul că mă minţi.

Si dacă e nevoie, voi mai minţi.

Te-am minţit aşa cum m-ai minţit şi tu,

Dar eu am făcut-o pentru că-mi pasă

Şi vreau să ştii ce simt şi vreau să-ţi pese.

Nu ai de ce să-mi spui tu mie că sunt falsă!

Nu te-am minţit de dragul de a te răni;

Asta vreau cel mai puţin!

Mai bine-mi torn un pahar de otravă!

Decât să te văd că suferi, mai bine beau venin!

Te voi minţi din nou când vei uita că doare

Şi-ţi voi spune că te-am minţit.

Acum… îmi cer iertare

Şi te rog să nu mă mai faci să mint!

Mai există oameni care mai citesc

Sunt fericită să descopăr ca încă mai există oameni care mai citesc! Pacat că sunt atât de puţini, totuşi!

Poate în timp se vor mai "contagia" şi alţii, dar mai ales tinerii; sper că se vor întoarce spre cărţi, spre cultură, spre visare şi frumos, spre imaginaţie şi lumi ireale.

Pentru că a citi o carte îţi oferă atât cele enumerate mai sus cât şi nenumărate posibilităţi de a evada din cotidian, de a intra într-o lume nouă, de a descoperi şi de a învăţa.

Prea puţini oameni MAI AU TIMP SĂ CITEASCĂ (spun ei). De fapt, nu timpul ne lipseste, ci voinţa. Suntem prea comozi, prea indiferenţi, prea dezinteresaţi. Nu ne mai preocupă cultura şi cu ataât mai puţin cărţile. Astăzi, cel mult citim ziare şi cartţ care ne preocupă dintr-un anumit motiv sau altul, care nu implică simpla plăcere de a evada din cotidian. Nu mai citim din plăcere, pentru frumos, de dragul lumii ce urmează a fi descoperită.

Ma întreb câţi din tinerii de azi citesc altceva în afară de lista de lecturi pentru liceu (lista, nu şi cartile ;) ar fi prea mult) şi bloguri despre dramele adolescentine ce vor fi uitate mâine.

Şi mă mai întreb încă ceva: cum ar fi lumea fără cărţi ? Cum ar fi lumea fără atât de multe alte lumi în care să ne refugiem atunci când lumea noastră nu e aşa frumoasă?

Nu aş vrea să aflu. Îmi place lumea asta  puţin mai mult pentru că pot citi, spre a găsi un moment de linişte. Nu o să neg utilitatea calculatorului şi a internetului dar cărţile au locul lor în lumea mea.

"Cartile sunt cei mai tacuti si mai constanti prieteni; sunt cei mai accesibili si mai intelepti consilieri si cei mai rabdatori profesori." Charles W. Eliot

Confirmare

Nu neg că te-am iubit

Sau c-am avut nevoie de iubirea ta.

Nu neg că am minţit

Ca să-ţi captez atenţia

Şi crede-mă când îţi spun

Că n-am minţit când te-am iubit

Şi-am preţuit atât iubirea ta!

Mai mult decât ai preţuit-o tu pe-a mea!

Nu neg că ţi-am greşit.

Şi ţi-am greşit destul de tare!

Nu neg că am avut nevoie sa primesc

A ta iertare.

Nu neg dorinţa mea nebună:

Vreau libertate!

Dar nici nu pot nega nevoia

De-a te ţine strâns în braţe.

Nu neg că doare tare indiferenţa ta.

Nu neg că-ţi vreau atenţia.

Nu pot să spun că nu-mi lipseşti

Şi nici nu vreau să cred

Că nu mă mai iubeşti.

Nu neg că aş greşi din nou

Primindu-te în viaţa mea!

Nu neg c-am suferit

Şi nici nu pot nega

Că nu am învăţat nimic

Din toate astea.

cât valoreaza efortul intelectual

Desi credeam ca nimic nu ma mai poate surprinde in Romania, inca sunt surprinsa. Si din ce in ce mai tare! Si doar in mod negativ, din pacate.

Imi deschid mailul sa vad ce oferte de lucru am azi, ca nu vreau sa stau  sa ma uit pe pereti in timpul ramas. Mi s-a luat deja de uitat la filme proaste si la reluari. Si am o oferta pe media/comunicatii destul de interesanta. Scriitor/editor de articole. Nu e ceva greu... nu pentru mine, cel putin... Si ma si gandesc: "in sfarsit un lucru pe care l-as face cu placere, sa-mi dau cu parerea" ;) Si ma apuc sa citesc detaliile. Mai, mai sa aplic la job cand vad: 3 Ron articolul de 300 de cuvinte. 3 ron? Cat? Ha!

Asta e tare! De ce nu scriu in dreptul ofertei: voluntariat? Practic asta si e!

300 de cuvinte nu sunt mult, le scrii repede si usor. Nici nu-ti dai seama cand le-ai scris, dar 3 ron? Inca sunt socata!

Sa iti vinzi cuvintele, ideile, parerile pe 3 ron!

Sunt revoltata!

Mai bine le dau pe gratis decat pe 3 lei.

Prefer sa scriu pe blog decat sa scriu pentru o revista/ un site care ofera cu atata generozitate 3 lei!

Asta e bataie de joc la adresa inteligentei! Banul rade in fata inteligentei! Nu m-as cobori atat de jos nici daca as sti ca un prim articol i-ar impresiona cat sa imi ofere un salariu de 1000 de euro pe luna. Si nu pot sa cred ca exista persoane care accepta asa ceva. la oferte similare exista intre 100 si 1500 de aplicatii.

In Romania munca intelectuala nu e apreciata deloc. Profesorii au salarii de nimic, traducatorii si interpretii practica tarife mult sub ceea ce este stipulat(ca sa nu mai vorbim de valoarea reala a muncii lor), scriitorii sunt subapreciati.

Un alt exemplu: traducatorii/interpretii. Prin lege este stipulat pentru aceasta categorie din care fac si eu parte, fara a profesa (din acelasi motiv pentru care nu as face nici munca de scriitor) ca tarifele unui traducator sa inceapa de la 30 ron/pagina(2000 de cuvinte traduse). Dar si traducatorii si interpretii isi vand munca atat de ieftin, pe nimic! Exista traducatori care au tarife de la 5, 9-10 lei/pagina, care isi vand ore din viata pe nimic.

Munca unui traducator e titanica: traducere, dictionare, documentare, verificare, revizie, redactare.

Si ca sa fie treaba treaba statul iti impoziteaza dreptul de autor cu 40% daca nu ma insel. Dar ce, statul a gandit cu mine, a muncit cu mine, imi face vreun fel de favor pentru a ma ajuta? De ce intelienta este exploatata iar prostia incurajata?

Bineinteles ca asta este o intrebare retorica, de prisos, atunci cand vine vorba de Romania!

Ma revolt impotriva exploatarii muncii intelecuale doar pentru ca se poate!  SI sunt revoltata impotriva celor care se coboara atat de jos si se subapreciaza, incurajand aceasta practica!

Mai sunt multe de spus, acesta nu e un subiect epuizat si cu siguranta nici in 100 de ani inteligenta nu va fi apreciata in Romania asa cum trebuie!

E frustrant sa vezi ca nu exista apreciere pentru proprietatea intelectuala. Dar e si mai frustrant faptul ca persoanele care au abilitati creative sau isi castiga existenta in baza abilitatilor intelectuale nu se apreciaza asa cum trebuie.

Implicatiile limbii materne

Am participat, ocazional, la concursuri nationale de poezie, in speranta ca voi primi feedback si spre a-mi invinge acea idee de "nu's eu mai buna ca altii!". Si am stat cumintica pe margine, si am vazut ca nu primesc niciun fel de feedback, am observat cum "POETII" contemporani isi impart intre ei aceste trofee si diplome la care aspiram si eu. Si le-am analizat scierile si ideile.

Si ma miram eu de ce nu sunt intre acesti poeti, de ce nu apreciaza nimeni randurile alea in care imi turnasem sufletul  pentru a face totul cat mai artistic...

Si tot singura am aflat raspunsul, dupa ce am analizat tot! 

Pai daca nu sunt o dementa care incearca sa reinventeze termenul de POEZIE! Pai de-aia! Ca nu te poti numi poet contemporan in 2011 daca nu scrii cele mai mari aberatii, ca si cum ai fi drogat, fara ritm, rima, masura, fara figuri de stil care sa nu implice personificarea (singura folosita de acesti "poeti").

Asta este un atac nu doar asupra acestor minunati poeti, ci si asupra acelora care se numesc poeti cu experienta, critici literari si care nu se revolta atunci cand vad aberatii scrise sub forme ciudate pentru a parea interesant textul. Mai mult, nu se revolta nici atunci cand acel minunat text din fata ochilor este plin de greseli gramaticale, de sintaxa sau chiar cu dezacorduri.

Ne revoltam impotriva starii economice si politice actuale a tarii si nu ne revoltam asupra celor care se numesc reprezentanti artistici ai Romaniei de azi, reprezentanti culturali ai Romaniei de azi.

Ridicam in slavi un text pe care nu-l putem descifra din niciun punct de vedere si in care s-au strecurat greseli, ironizam clasicul si ignoram regulile, ca deh!, asa e "Cool" azi. Si cate poezii in care cuvinte precum "cool" si "misto" sau "naspa" (cu scrieri chiar mai "elevate" de exemplu: nashpa, mishto) sau cuvinte in care sunt folosite grupuri "TZ" in loc de  Ţ nu existsa si sunt ridicate la rangul de "arta contemporana".

Te-ai resemna, tu, una bucata nebuna care scrie poezii ca pe vremurile de mult apuse (din toate punctele de vedere, inclusiv artistic-literar) daca te-ar ignora si restul lumii(in sensul de planeta, populatie a planetei).

Ei, dar cand tu, aceasta una bucata nebuna care scrie poezii ca pe vremuri atat in romana cat si in engleza si franceza, esti publicata in America si felicitata pentru felul de a scrie in engleza poezii, cu toate ca nu esti nativa, te intrebi ce Dumnezeu e in neregula cu poeziile tale in limba romana. Si dupa o analiza profunda, realizezi ca de fapt este o diferenta de mentalitate si aspect, nu poeziile sunt problema ci aceia carora le-am trimis spre analiza.

Nu e vorba ca  nu reactionez bine la critici negative (hai, fie, e si asta, ca sa fiu si mai ironica) dar abia acum inteleg de ce ne plecau din tara artistii in secolele trecute. Poate dupa ce o sa mor (nu cred ca-i departe momentul din cauza dependentei de cafea si Cola) o sa fiu recunoscuta. 

Nu ma intereseaza daca sunt apreciata sau nu de romani. Nu asta e ideea. Ma uimeste cum doar cei incoerenti sunt remarcati. Cred ca in afara de mentalitate, Romania mai are si o eroare de perceptie.

Cam asta este situatia artistica in Romania: arta noastra e un caine prins sub o roata de masina, care isi da duhul in cel mai urat fel cu putinta. Si cel mai dureros. Si in acelasi timp, e chinuitor pt unii si indiferent pt altii.

Romania are un grad de civilizatie care te face sa plangi. Decat sa asculte o balada plina de sensibilitate si cuvine placute, un unghi nou asupra unei idei, 3/4 din pustimea romana asculta o manea cu dezacorduri pentru ca trateaza singurele teme de interes pentru ei: parasit, lauda fata de propriul succes, narcisismul sau nevoia de a te lauda ca ai bani.

So, Romania, daca tu crezi ca esti prea buna pt mine, afla ca eu chair sunt mai buna decat Tine,  tu , cea care esti astazi.

Si o sa ma scuzi ca nu am scris cu diacritice cat timp te-am criticat doar pentru faptul ca pana in momentul in care am mentionat asta, nici macar n-ai observat. 


Asta, pentru partea aceea a Romaniei care stie ce's diacriticele si pentru cei  care STIU sa citeasca.