Implicatiile limbii materne

Am participat, ocazional, la concursuri nationale de poezie, in speranta ca voi primi feedback si spre a-mi invinge acea idee de "nu's eu mai buna ca altii!". Si am stat cumintica pe margine, si am vazut ca nu primesc niciun fel de feedback, am observat cum "POETII" contemporani isi impart intre ei aceste trofee si diplome la care aspiram si eu. Si le-am analizat scierile si ideile.

Si ma miram eu de ce nu sunt intre acesti poeti, de ce nu apreciaza nimeni randurile alea in care imi turnasem sufletul  pentru a face totul cat mai artistic...

Si tot singura am aflat raspunsul, dupa ce am analizat tot! 

Pai daca nu sunt o dementa care incearca sa reinventeze termenul de POEZIE! Pai de-aia! Ca nu te poti numi poet contemporan in 2011 daca nu scrii cele mai mari aberatii, ca si cum ai fi drogat, fara ritm, rima, masura, fara figuri de stil care sa nu implice personificarea (singura folosita de acesti "poeti").

Asta este un atac nu doar asupra acestor minunati poeti, ci si asupra acelora care se numesc poeti cu experienta, critici literari si care nu se revolta atunci cand vad aberatii scrise sub forme ciudate pentru a parea interesant textul. Mai mult, nu se revolta nici atunci cand acel minunat text din fata ochilor este plin de greseli gramaticale, de sintaxa sau chiar cu dezacorduri.

Ne revoltam impotriva starii economice si politice actuale a tarii si nu ne revoltam asupra celor care se numesc reprezentanti artistici ai Romaniei de azi, reprezentanti culturali ai Romaniei de azi.

Ridicam in slavi un text pe care nu-l putem descifra din niciun punct de vedere si in care s-au strecurat greseli, ironizam clasicul si ignoram regulile, ca deh!, asa e "Cool" azi. Si cate poezii in care cuvinte precum "cool" si "misto" sau "naspa" (cu scrieri chiar mai "elevate" de exemplu: nashpa, mishto) sau cuvinte in care sunt folosite grupuri "TZ" in loc de  Ţ nu existsa si sunt ridicate la rangul de "arta contemporana".

Te-ai resemna, tu, una bucata nebuna care scrie poezii ca pe vremurile de mult apuse (din toate punctele de vedere, inclusiv artistic-literar) daca te-ar ignora si restul lumii(in sensul de planeta, populatie a planetei).

Ei, dar cand tu, aceasta una bucata nebuna care scrie poezii ca pe vremuri atat in romana cat si in engleza si franceza, esti publicata in America si felicitata pentru felul de a scrie in engleza poezii, cu toate ca nu esti nativa, te intrebi ce Dumnezeu e in neregula cu poeziile tale in limba romana. Si dupa o analiza profunda, realizezi ca de fapt este o diferenta de mentalitate si aspect, nu poeziile sunt problema ci aceia carora le-am trimis spre analiza.

Nu e vorba ca  nu reactionez bine la critici negative (hai, fie, e si asta, ca sa fiu si mai ironica) dar abia acum inteleg de ce ne plecau din tara artistii in secolele trecute. Poate dupa ce o sa mor (nu cred ca-i departe momentul din cauza dependentei de cafea si Cola) o sa fiu recunoscuta. 

Nu ma intereseaza daca sunt apreciata sau nu de romani. Nu asta e ideea. Ma uimeste cum doar cei incoerenti sunt remarcati. Cred ca in afara de mentalitate, Romania mai are si o eroare de perceptie.

Cam asta este situatia artistica in Romania: arta noastra e un caine prins sub o roata de masina, care isi da duhul in cel mai urat fel cu putinta. Si cel mai dureros. Si in acelasi timp, e chinuitor pt unii si indiferent pt altii.

Romania are un grad de civilizatie care te face sa plangi. Decat sa asculte o balada plina de sensibilitate si cuvine placute, un unghi nou asupra unei idei, 3/4 din pustimea romana asculta o manea cu dezacorduri pentru ca trateaza singurele teme de interes pentru ei: parasit, lauda fata de propriul succes, narcisismul sau nevoia de a te lauda ca ai bani.

So, Romania, daca tu crezi ca esti prea buna pt mine, afla ca eu chair sunt mai buna decat Tine,  tu , cea care esti astazi.

Si o sa ma scuzi ca nu am scris cu diacritice cat timp te-am criticat doar pentru faptul ca pana in momentul in care am mentionat asta, nici macar n-ai observat. 


Asta, pentru partea aceea a Romaniei care stie ce's diacriticele si pentru cei  care STIU sa citeasca.

Limba noastră-i o comoară

sau:

"Noi vorbeşte bine româneşte"

Noi vorbeste romaneste bine! Si scrim si mai bine!

E foarte amuzant sa stai si sa citesti bloguri ... Razi ... Doamne, cat de mult poti sa razi ... Razi cu lacrimi ... Suntem romani ... Dar asta e doar NATIONALITATEA, pentru ca daca stai sa analizezi cat de corect scriem si vorbim romaneste... intai te inchini si apoi te iei cu mainile de par! Oare cum se poate sa fi facut 8-12 clase, unii si Facultatea, si sa faci atatea greseli de scriere ...

In primul rand ma exaspereaza dezacordurile intre subiect si predicat. Nu mai dau exemplu, ca e prea penibil. Apoi pluralul în "i". E strigator la cer sa vezi ceva de genul "am vorbit cu prieteni mei despre asta "si asta pe un blog destul de citit si de apreciat si in foarte multe  ziare in format online sau tiparite. Conteaza CEEA ce spui, dar oare nu ar trebui sa conteze si CUM spui ceea ce ai de spus? Asta cred ca e cea mai intalnita dintre greselile de scriere.

Pe locul doi in topul celor mai mari greseli as trece scrierea cu cratima a cuvintelor de genul sau/s-au, ia/i-a, la/l-a. Grea gramatica limbii române! Bine ca nu vorbim/scriem in limba maternă (a se citi ironic)!

Alt lucru incorect pe care l-am observat e folosirea relativelor care este, daca ma intelegeti! (asta e umor de Litere:))) Nu sunt absurda, cum ar putea crede unii (da, se scrie cu doi de "i"), dar astazi toata lumea scrie bloguri. Dumnezeule ... o naţiune de scriitori! Toti avem ceva de spus, dar nu conteaza si CUM spunem lucrul ala? Pentru ca nu poate nimeni sa faca greselile alea din graba. Se scuza greselile de tastare de genul cuvintelor scrise legat sau a inlocuirii UNEI litere cu alta din greseala; dar nu greselile care tin de gramatica si ortografie ... Daca trebuie si ai ceva de spus, spune lucrul ala corect.

Si cred ca asta e o regula generala: daca faci ceva, fa lucrul ala cum trebuie. Altfel ce rost mai are? Si aici abandonez corectia, nu vreau sa devin si mai aspra. Cel putin nu cu cei care vorbesc si scriu in limba romana. Dar trec la alta categorie: cei care au cam "uitat" limba romana, cei care au spirit de american/englez. Trec la cei pentru care limba romana nu mai prezinta interes. Wake up, pepole, you are still in Romania, you like it or not! :)) Ups, I did it again! Nu pot să cred! :)) Asa ca am putea vorbi romaneste.

Si nu doar noi ne instrainam de limba romana. Toata tara s-a "englezit". În stanga si in dreapta vezi firme de genul "Dana's beautysalon" sau "Barbershop". Dar ce, nu mai avem saloane de infrumusetare si frizeri? Toate bancile noastre sunt "Bank" Si nu mai facem cumparaturi, mergem acum la shopping. Si cam atat si despre "englezii/americanii" autohtoni, nu mai comentez nici despre cei care cred ca limba romana se demodeaza. E ok sa folosesti si expresii sau cuvinte neologice dar nu in si din prostie ... Trebuie să existe o limită! :))Si va spune asta cineva care a terminat franceza-engleza, dar care nu va saluta cu "Bonjour!" sau "Hello!". Daca de mine nu s-a prins microbul asta, cred ca la cei care sufera de asa ceva, mai este o sansa de vindecare. Sper!

Vreun comentariu? Cineva care nu e de acord cu ceea ce spun?
Si asa ca de final, în spiritul criticilor de pana acum, cu umor de Litere si sarcamul + ironia caracteristica mie va spun: "Have a nice day!" si "Talk to you soon!" C Ya! [si: IA]:))