Am alegat spre tine,
dar nu am găsit ce căutam.
Am încercat apoi să plec,
dar mă-nvăţasem să te am.
Şi te-am avut al meu
Şi te-am pierdut apoi,
De multe ori tu, propriu-mi semizeu,
m-ai mai iubit şi m-ai urât
în zilele de vară,
în zilele de toamnă,
şi-n nopţile de iarnă,
în zilele cu gingaşi ghiocei,
în zile cu zăpadă,
cu soare sau cu nori şi ploi.
Într-un moment, fiind lucidă,
am încetat cu lupta mea
şi-am vrut să fug de tine,
dar mă ţineau pe loc
lanţurile şi funiile
cu care ne legasem eu pe noi.
Şi-am devenit din vânător, vânat.
Iar tu, ca aprig vânător
Ce în final a triumfat
m-ai prins tu în capcană
şi din imaginea de amazoană
a mai rămas… ce mi-ai lăsat.
No comments:
Post a Comment