Ma uit asa, cu durere, cand vad cum o mare parte a populatiei Romaniei se apropie de analfabetism, cum ne indreptam spre ceea ce e mai comod si suntem cararcterizati din ce in ce mai tare de indiferenta. De indiferenta fata de altii, de indiferenta fata de noi insine dar si de indiferenta fata de copiii nostri.

Nu inteleg cum poti lasa asa, in aer, viitorul propriu sau pe cel al copiilor tai. Cum poti sa fii indiferent fata de fiintele pe care le-ai facut?

Si asta nu e tot... ma socheaza sa aud ca o fetita in clasa a VII-a a facut avort, ca o fetita de clasa a VIII-a s-a mutat cu prietenul. Ma socheaza pe mine... si nu pot sa nu ma intreb cum de parintii acestor copile nu au nimic impotriva, sunt pasivi.

Ma uit in jurul meu si vad copii scapati de sub control, pierduti definitiv pentru ca parintii nu actioneaza asa cum trebuie si asa cum se cuvine. Ma uit in jurul meu si vad parinti manipulati de copii, parinti condusi de copii care au speculat si le-a mers. Asta dovedeste doar ca parintii din ziua de azi nu prea merita sa fie parinti. Poate doar vreo 40%.

Nu exista scuza pentru a-ti neglija copilul, pentru a-l rasfata si a-l transforma intr-un pierde-vara lipsit de respect sau bun-simt. Nu exista scuza pentru parintii care nu stiu ce inseamna "cei 7 ani de acasa" si nu stiu sa ofere educatia minima copiilor lor.

Asta e un subiect inepuizabil, in care pot veni cu zeci de cazuri in care parintii nu merita sa fie parinti sau copiii ar avea nevoie de lanturi si o carte de bune maniere (cu toate ca sustin democratia).